Ador Psalmul 23. Poate pentru că îmi plac foarte mult versetele despre a fi în situaţii calme, frumoase şi liniştite: „El mă paşte în păşuni verzi şi mă duce la ape de odihnă; îmi înviorează sufletul şi mă povăţuieşte pe cărări drepte, din pricina Numelui Său”.[Psalmul 23:2-3]

Meditam asupra acestui psalm şi mi-am dat seama că este într-un fel ca un clişeu din viaţă. În acel capitol scurt de numai şase versete ţi se dă o imagine succintă a ciclului vieţii – cu urcuşuri şi coborâşuri, cu momentele bune şi cele rele, cu linişte şi cu haos. Însă prin toate acestea un lucru rămâne sigur: prezenţa lui Dumnezeu. Adevărul durabil şi neschimbat: „Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic”.[Psalmul 23:1]

Mie îmi place confortul şi rutina. Îmi place când mă odihnesc pe păşunile verzi şi când beau din minunatele ape liniştite – perioadele când totul merge bine, atunci când văd şi simt binecuvântările, când toate merg ca pe roate.

În mod firesc că simt prezenţa lui Dumnezeu mai mult în perioadele de linişte şi de prosperitate. Nu am atâtea nevoi şi mă simt mai încrezătoare că El este cu mine. În asemenea perioade nu prea avem nevoie să ni se amintească că Dumnezeu este cu noi deoarece o simţim deja – suntem pe păşunile verzi şi lângă apele liniştite.

Însă când lucrurile încep să o ia razna sau nu sunt după cum ne-am plănuit noi – în „valea întunecată” a vieţii noastre – încep să nu-L mai simt cu mine. Regele David nu a fost străin de asemenea momente dificile, de aceea probabil că îşi reamintea pentru el însuşi de prezenţa lui Dumnezeu în versetul patru: „Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de nici un rău, căci Tu eşti cu mine. Toiagul şi nuiaua Ta mă mângâie”.[Psalmul 23:4]

Dumnezeu este cu noi, El ne alină, chiar dacă nu-I simţit tot atât de puternic prezenţa. El este cu noi chiar dacă porţiunea de vale întunecată din drumul nostru este puţin mai lungă (sau poate chiar cu mult mai lungă) decât am sperat noi.

Eu trec chiar acum printr-o vale întunecată. Şi din păcate sunt cam nerăbdătoare. Vreau ca această provocare să se termine cât mai curând. Vreau ca Dumnezeu să-mi dea imediat ce am nevoie. Vreau să trec de la „valea întunecată” la „păşunile verzi” cât mai repede cu putinţă – şi odată ce ajung acolo ştiu că vreau ca acea parte din viaţa mea să dureze cât mai mult cu putinţă înainte ca să fie întreruptă de o altă vale întunecată.

De dimineaţă am citit un citat care exprima foarte clar această înclinaţie firească a mea şi în acelaşi timp îmi amintea că planul şi punctul de vedere al lui Dumnezeu este cu mult mai vast şi mai bun decât al meu. Adesea eu vreau ca El să „termine imediat”, deşi El are nevoie de ceva timp ca să pună toate lucrurile în ordine conform planului Său. Iată acel citat:

„Lui Dumnezeu îi plac surprizele. Noi dorim o viaţă simplă, uşoară şi previzibilă – un drum neted cât vezi cu ochii – însă lui Dumnezeu Îi place să meargă pe arătură. El ne pune în situaţii care par să ne testeze rezistenţa şi gândirea – însă nu este chiar aşa. Prin dragostea şi harul Său noi perseverăm. Provocările care ne strâng stomacul ne întăresc credinţa şi ne dau acea înţelepciune şi bucurie pe care nu am fi cunoscut-o în alt mod”.[Tony Snow, “Cancer’s Unexpected Blessings,”(„Binecuvântările neaşteptate ale cancerului”) Christianity Today, 20 iulie 2007]

Aş vrea să se termine cu nodurile în stomac dar ştiu că lui Dumnezeu Îi place un astfel de drum. Ştiu că El va face ca toate să se rezolve spre binele meu. Iar între timp sper să câştig tot ceea ce are El pentru mine să experimentez înainte ca această călătorie pe arătură să se sfârşească şi înainte ca să ajung la păşunile verzi. Tot ce trebuie este să fiu răbdătoare şi să aştept momentul potrivit ştiut de El.

O altă promisiune favorită este: „Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc”.[1 Corinteni 2:9] Ştiu că acest verset vorbeşte despre ceea ce a pregătit Dumnezeu pentru noi în Rai însă îmi place să îl revendic şi pentru lucrurile pe care ştiu că El le-a pregătit pentru mine aici, pe pământ. Deoarece eu Îl iubesc, iar El mă iubeşte pe mine, ştiu că El are multe lucruri bune pregătite pentru mine.

[divider icon=”ellipsis-horizontal” style=”none”]

Cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de nici un bine. – Psalmul 34:10

Soarta mea este în mâna Ta. – Psalmul 31:15 

Cel fără prihană înverzeşte ca finicul şi creşte ca cedrul din Liban. Cei sădiţi în Casa Domnului înverzesc în curţile Dumnezeului nostru… ca să arate că Domnul este drept, El Stânca mea, în care nu este nelegiuire. – Psalmul 92:12-13,15