Pe la sfârşitul anului trecut am tot auzit cuvântul „Ebenezer”. Totul a început când l-am auzit într-o înregistrare de Crăciun, însă oratorul nu a clarificat ce însemna. Cuvântul mi-a rămas în minte zile întregi şi mă tot gândeam unde îl mai auzisem. Copiii mi-au spus că este prenumele mai neobişnuit al lui Scrooge, personajul din faimoasa poveste Un colind de Crăciun de Charles Dickens, însă acesta nu era Ebenezer pe care îl căutam eu.

Misteriosul „Ebenezer” mi-a reapărut când mi-am vizitat fiica de sărbători. Era scris cu litere mari deasupra intrării într-un nou magazin din centrul satului. Se pare că acest „Ebenezer” tot apărea în jurul meu, dar cine era el?

Răspunsul mi-a venit când am ascultat o altă înregistrare audio inspirantă. Din senin oratorul menţionează cuvântul şi dă o referinţă biblică: 1 Samuel capitolul 7. M-am uitat imediat şi în acel pasaj profetul Samuel pune o piatră între Miţpa şi Şen după ce poporul său a câştigat o bătălie importantă împotriva duşmanilor lor. Această piatră a fost numită – ai ghicit – Eben-Ezer, ceea ce înseamnă „Piatra de ajutor” şi a fost pusă acolo ca aducere aminte şi apreciere pentru ajutorul lui Dumnezeu. Deci „Ebenezer” nu era „cineva”, ci „ceva”.

Mă pot imagina stând pe această piatră mare. Într-o parte am anul care tocmai s-a încheiat, cu toate obstacolele, încercările, victoriile şi bucuriile lui. Privesc în urmă din acest punct de vedere şi inima mi se umple de laude.

De partea cealaltă am un an nou, plin de mistere. Sunt plină de anticipare. Dacă Dumnezeu m-a ajutat tot timpul în trecut cu siguranţă că o va face şi în viitor!

Anul acesta, ori de câte ori o supărare sau o dificultate îmi va ieşi în cale voi încerca să mă bazez pe Ebenezer, piatra de ajutor şi stânca speranţei. Îmi voi propune să fac faţă anului nou cu speranţa că viitorul este atât de luminos precum sunt promisiunile lui Dumnezeu! În cuvintele lui David: „Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pământul”. 1

  1. Psalmul 121:1-2